Deea Sterea : Unii scriitori de SF văd 100, 300 de ani în viitor. Ana-Maria Negrilă vede 1000. Ascensiunea stelară, romanul meu preferat din toată seria Stellarium.

Iar ce a văzut ea în romanul Ascensiunea stelară a făcut ca acest roman să fie preferatul meu din toată seria Stellarium.

Tehnologia este atât de avansată, încât aproape se confundă cu magia, vorba lui Clarke: orașul plutitor Hubb, creat din sunet, nava Speranzia, conștientă de sine și posesoarea unei puteri unice în tot universul, nava Sall, care devine sentientă, sensoscheletul lui Shan, manipularea energiei prin note-cod, genetica și, peste toate, IA Alexander, care nu seamănă cu nimic din ce am văzut vreodată în cărți sau în filme, în peste 30 de ani de când mă preocupă SF-ul. Orice crede oricine despre IA la ora asta, Alexander îi va întrece orice imaginație.

În plus, acțiunea este super-palpitantă, răsturnările de situație se întâmplă tot la câteva pagini, iar dinamica dintre personaje se schimbă când te aștepți mai puțin. Figura centrală a acestei cărți este Adrew – deși nu el este, în teorie, personajul principal al seriei.

Dar cel mai interesant lucru este că în lumea exotică a planetei Cardeea, cu doi sori și jocuri politice oriunde te-ai uita, lucrurile care se întâmplă sunt atât de profund umane, încât e imposibil să nu empatizezi. De fiecare dată când am citit Ascensiunea stelară am sorbit-o, am trăit-o. Am fost acolo, cu agenții mei (despre Sten vă povestesc cu altă ocazie), mutându-mi conștiința în alt trup, ascunzându-mă, luptându-mă, încercând să-mi duc la capăt misiunea și îndoindu-mă de ea la fiecare pas, supraviețuind, sperând.

… mii de cuvinte pot scrie despre cartea asta. Voi puteți să o citiți curând, însă, cu copertă nouă semnată de Tudor, căci e disponibilă la precomenzi cu reducere, autograf și semn de carte. Și apoi puteți să-mi spuneți, cum mi-au mai spus și alții: mi-a explodat mintea citind, ăsta este SF-ul mare!, n-am putut să o las din mână, imaginație pură, agenții anh mă pun rău de tot pe gânduri sau wow, cum de s-a gândit la lucrurile astea? Iar eu am să vă răspund: știu, asta e Ana. O citesc de zece ani și nu mă satur.