Una din cele mai fascinante distopii scrise vreodată — anticipând de fapt (în 1968!…) epoca noastră, cu o acuratețe halucinantă —, un roman de nivelul lui «1984» sau «Brave New World»
Nici o legătură cu bârfele din actualitatea politico-turistică românească.
.
ro.wikipedia.org/wiki/Zanzibar
„Zanzibar” (1968) (titlu original „Stand on Zanzibar”) este o distopie aparținând Noului Val din science fiction scrisă de John Brunner. Cartea a câștigat premiul Hugo pentru „cel mai bun roman” în 1969, la al 27-lea Worldcon, precum și premiul BSFA în același an și premiul Tour-Apollo în 1973.
O carte de dimensiuni mari, Zanzibar a reprezentat o inovație în cadrul genului prin amestecarea narațiunii cu capitole dedicate furnizării informațiilor despre cadrul acțiunii, construind cadrul lumii viitorului prin intermediul unei prezentări complexe și multi-fațetate. Capitolele bogate în informații au fost deseori construite din paragrafe scurte, propoziții, sau preluări din slogane, frânturi de conversație, reclame, cântece, fragmente din ziare și cărți. Rezultatul duce cu gândul la bombardamentul informațional.
Însăși narațiunea urmărește viețile mai multor personaje, atent alese pentru a radiografia lumea viitorului. Unele dintre ele interacționează cu acțiunea principală, în timp ce altele adaugă profunzime lumii lui Brunner. Autorul a preluat tehnica din U.S.A. Trilogy a lui John Dos Passos.[1][2][3] Pe prima pagină a romanului, Brunner oferă un citat din Galaxia Gutenberg a lui Marshall McLuhan care aproximează această tehnică, intitulându-o „Maniera Innis”.
