Romanul lui Florin Giurcă poate deveni ușor substanţa unui scenariu de film, artistic sau chiar documentar, în anumite pasaje. Concizia și mai ales faptul că el te îmbie la o citire rapidă, pe nerăsuflate, îl recomandă, dincolo de talentul indiscutabil al autorului. Legat de acesta din urmă, este de remarcat faptul că Florin Giurcă nu te „vrăjește” prin metafora folosită cu orice preţ, ci merge direct la ţintă. O calitate și o trăsătură vitală a prozei moderne, occidentale.
O calitate si o trasatura vitala a prozei moderne, occidentale.
De ce stati asa de linistiti? Mie imi vine sa urlu de frica! Daca ati sti ce e in sufetul meu, se lamenta, n-ati mai sta asa, ca nesimtitii, in iarba aia, cum stati voi acum! Calmeaza-te, zise Daniela, cu o nuanta de iritare in glas. Trebuie sa apara ei, ai rabdare. Nu mai apar! se vaita losif. Glykon nu da drumul nimanui. Pe cine inghite, acela nu mai iese afara niciodata! Voi nu stiti ce putere are! Jamie si Daniela se ridicara si se postara in picioare, unul Ianga altul. Despre ce naiba vorbesti? Cine puii mei e Glykon? striga Jamie. Asculta, losif, lumea zice despre mine ca sunt nebun, dar tu esti, cred, mai nebun ca mine. Sezi naibii jos si te astampara odata, ca-ti dau una peste bot de-ti sar mucii din nas!
Cumpara : /pavcon.ro/product
Constantin Pavel
